Dintotdeauna, oamenii de la tara au fost strâns legati de elementele naturii, pe care au incercat sa si le apropie, sa le descifreze sensurile. Din intelesuri simple, credinte pagâne, iar mai apoi crestine, si-au plamadit adevarate reguli, definitii de viata de nezdruncinat. In functie de ele traiesc si astazi, cu toate incercarile societatii moderne de a le inlatura. Multe dintre obiceiurile populare se pastreaza in Bralostita si astazi. Cele de iarna sunt desigur printre cele mai cunoscute. Dar nu lipsesc nici alte datini, cum ar fi cele de primavara si vara, de nastere sau de botez. Obiceiurile de primavara si vara debuteaza spre sfârsitul lunii februarie, prin punerea ramurilor verzi la portile caselor si adapostul animalelor, acestea semnificând trezirea la viata a vegetatiei. Dragobetele, numit si Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, este obiceiul care, desi in mediul urban a fost inlocuit neintemeiat cu americanul Sf. Valentin, la tara inca semnifica, la inceputul fiecarei primaveri, nunta tuturor animalelor, dragostea de viata. Pe 1 martie, la Bralostita, flacaii si fetele merg in padure si culeg flori, cânta, iar fetele stau sa fie sarutate de baieti. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de primavara este reprezentat de jocul Calusului, care evoca activitatile practice ale comunitatii. Pruncii cu tichie câstiga judecatile Ca in majoritatea localitatilor rurale, nici la Bralostita nu mai exista azi obiceiul mositului. Femeile nu mai nasc acasa, ci prefera sa se lase pe mâna medicilor, in spitalele apropiate. Astfel a disparut moasa, care altadata era foarte apreciata. Exista insa aici obiceiul de a „brodi“, adica a ghici sexul viitorului nascut: se pune femeii gravide sare pe cap. Daca aceasta isi pune mâna la nas, se spune ca o sa nasca baiat, iar daca duce mâna la gura, sigur se va naste o fata! La trei zile dupa nastere, se spala tot in casa, se face c