In Targu Frumos si Podu Iloaiei, do-ua targusoare moldovenesti cu po-pulatie majoritar evreiasca, rascoala s-a iscat pe la jumatatea lui martie. Bogdan Iurascu/JURNALUL NATIONAL ASTAZI. In Targu Frumos, prea putini mai stiu cate ceva despre mosierii de odinioara. Evreii au fost pentru ei oameni de nadejde. Cel putin asa spun ultimii veterani ai locului. UE le-a intrat brusc in curte... acum altele sunt "probleme pe jar"
In oraselele din zona Iasiului, rascoala s-a iscat pe la sfarsitul lui martie. Si a tinut nu mai mult de o saptamana, pana cand taranii au ajuns la bariera Pacurari de la intrarea in oras. Taranii vorbesc si acum detasat despre coabitarea linistita cu evreii din acele vremuri, in timp ce istoricii locului pomenesc cel mai des de o componenta antisemita a miscarii care se trage din interventia tarista.
Targu Frumos si Podu Iloaiei musteau la inceputul secolului al XX-lea de evrei. Asta dupa ce Grigore Calimachi a dat un decret de repopulare a tuturor targurilor din Moldova, tocmai in tendinta de a le resuscita viata economica. In scurt timp, pravalii, ateliere mestesugaresti si carciumi evreieste au umplut targurile moldave. Mai mult, evreii au devenit arendasi ai locului. Cel putin in partea de nord a Moldovei s-a infiripat asa-zisul fenomen al "marii arendasii". "Evreii care au venit din Ga-litia si din Ucraina s-au astamparat in aceste localitati mici cu case numai din paianta. Asta explica de ce in Moldova, in targusoare, populatia era formata in majoritate din evrei. In orase mai mari unde exista o birocratie romaneasca si care aveau si capitala de judet, lucrurile nu stateau chiar asa, caci autoritatile noastre nu prea se inghesuiau sa angajeze evrei", ne spune prof. univ dr. Dumitru Sandru. "Acesti evrei au venit cu cate o valijoara, au inceput prin a vinde sireturi si dupa cativa ani si-au facut carciuma, o mica banca, taran
