- Diverse - nr. 28 / 12 Februarie, 2007 Departe de a fi bazata pe iubirea crestina, atat de mult invocata si care in ultima instanta ar conditiona insasi existenta umana, societatea contemporana are la baza existentei sale ca principal mit si reper valoric, interesul material si financiar, si in mai mica masura interese de ordin moral si social sau trebuinte de ordin cognitiv-axiologic. Perceput ca o componenta psihica specific umana, interesul se constituie inainte de orice principalul mobil al actiunilor omenesti si implicit al actiunii lor politice, actiuni ce stau la baza si determinarea vietii social-economice si politice. O asemenea perceptie valorizatoare asupra intereselor nu corespunde intotdeauna cu realitatea, o asemenea neconcordanta fiind conditionata si chiar determinata de natura si divergenta acestei structuri motivationale. Interesele pot induce in plan social si individual atat efecte pozitive - cand predomina interesele sociale si convergente unui scop comun - colectiv, cat si efecte negative distructive - cand predomina interesele personale si divergenta acestora, adica conflictul de interese. Conflicte ce au un suport motivational, atitudinal si "axiologic" si care de cele mai multe ori se grupeaza la nivelul unor grupuri de interese care fac abstractie de interesele colective, sociale si nationale. Pe fondul acestor interese si conflicte intra si mai ales intergrupale, au aparut noi structuri si categorii sociale, societatea democratica si statul de drept devenind o societate poliarhica (conceptul ii apartine sociologului american R. Dahl si desemneaza acel regim politic si acea societate unde democratia nu este pe deplin manifesta, ci mai mult un principiu declarat si un ideal iluzoriu) si un stat oligarhic ( stat bazat pe imbinarea unor interese ale oamenilor politici, de afaceri, tehnocrati din sistemul financiar, juridic si uneori chiar si