Cum se vede România europeană din zona academică? Destul de prost: o Românie ai cărei lideri nu înţeleg mecanismele de luare a deciziilor la nivelul Uniunii şi nu sunt capabili să negocieze Cum se vede România europeană din zona academică? Destul de prost: o Românie ai cărei lideri nu înţeleg mecanismele de luare a deciziilor la nivelul Uniunii şi nu sunt capabili să negocieze în beneficiul interesului naţional. Vintilă Mihăilescu, directorul Muzeului Ţăranului Român, spune că recenta "criză a brânzei" reprezintă doar un simptom al unei boli mai grave, generată de inexistenţa unei viziuni asupra viitorului satului românesc. Expertul în probleme europene Iordan Gheorghe Bărbulescu atrage atenţia că România va avea enorm de pierdut în cazul în care reprezentanţii ei în structurile europene nu vor fi suficient de pregătiţi. Vintilă Mihăilescu este director general al Muzeului Ţăranului Român şi unul dintre cei mai importanţi antropologi din România. Este cercetător la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române şi profesor universitar. A studiat şi a predat şi în străinătate. Este specializat în etnopsihologie, identitate şi etnicitate, studiul comunităţilor. Se declară îngrijorat de ceea ce numeşte "lipsa de proiect şi de imagine pentru viitor", îngrijorare care este legată şi de muzeu. "La nivelul nostru, ca instituţie, avem cam tot aceeaşi problemă. Întrebarea este: ce mai înseamnă Muzeul Ţăranului Român în secolul XXI?". Prof. Vintilă Mihăilescu: Ţăranul român a murit la 1 ianuarie 2007 - Mai creează satul românesc?

- Da, şi vă dau un exemplu clasic: Horezu. Localitatea a reînviat, are ceramică foarte frumoasă. Dar reclama principală de la intrare este o amforă romană, care nu prea este Horezu. Pe lângă aceasta apar tot felul de vase, nu neapărat urâte, dar care nu au nicio legătură cu Horezu. - Putem vorbi despre o adaptare a satului la piaţă?