BADEA CARTAN Pe Badea Gheorghe Cartan il cunoastem mai mult din legendele comuniste. Putini stiu pentru ce a luptat el. Si cu ce scop a calatorit.
A fost un taran. De la poalele Fagarasului. Care a iubit graiul stramosilor si i-a dedicat propria viata. A invatat sa scrie si sa citeasca in varf de munte. A luptat impotriva incercarilor de maghiarizare a romanilor din Ardeal. S-a transformat intr-un soi de haiduc al cartii. Carte pe care o lua din Tara Romaneasca si le-o aducea, pe carari doar de el stiute, fratilor din munti. Si a mai fost un important reprezentant al Scolii Ardelene.
ACASA LA BADEA CARTAN. Putini stiu ca satul natal al eroului aducator de carte romaneasca este Cartisoara. Localitate prin care turistii trec de fiecare data cand merg spre Balea Lac. Cum putini stiu ca Balea face parte, administrativ, din comuna lui Badea Cartan. Unde se poate vizita si casa memoriala a acestuia, transformata in muzeu. Acolo se afla obiecte personale ale taranului calator. Localnicii il sarbatoresc in fiecare an. Este omul care le-a dat identitatea. Care le justifica mandria.
IARNA LA SINAIA. Tot ei, organizati de primarul comunei, merg in pelerinaj la mormantul lui Gheorghe Cartan, peste munti, la Sinaia. Taranul a fost adapostit acolo de familia Lahovary in ultimii ani de viata. Si-a dorit sa moara si sa fie inhumat la Sinaia, departe de casa. Nu pentru ca ar fi avut resentimente fata de locurile natale, ci pentru ca il durea uciderea limbii romane de la el de acasa. Pentru ca peste munti, la Cartisoara, dulcele grai al stramosilor lui era atunci in ilegalitate. El a vrut, asemenea ciobanasului mioritic, sa auda si dupa marea trecere in lumea celor drepti "fluierasul de fag" al limbii materne, pe care fratii sai din Ardeal, de dincolo de munti, nu-l mai ziceau de multi ani, fiind sub stapanire austro-ungara. Cartisorenii se imbraca de cativa ani in c
