CARTURARI IN EXIL Calatorii romani din vechime au relatat in forma literara date despre drumul lor si informatii culese din aceste "deplasari printre straini".
In procesul de autodefinire, cand romanii incepeau sa identifice propriul specific etnic, religios, politic, cultural, economic si mental, scriitorii veacului de mijloc ii definesc si pe "ceilalti". Pe langa studierea de "Letopisete", "Cronici", "Cosmografii" si "Hagiografii", din care au aflat informatii despre vecinii lor, ei au cercetat direct "alteritatea", pornind la drum spre a-i cunoaste pe "ceilalti" la ei acasa. Cartile profesorului universitar doctor Dan Horia Mazilu, "Noi despre ceilalti. Fals tratat de imagologie" (Editura Polirom) si "Noi printre ceilalti sau despre literatura peregrinilor" (Editura Ager), sunt lucrari de referinta in ilustrarea textelor scriitorilor "pribegi" din vechime. Ele ofera chei de lectura ale unor opere esentiale ale literaturii romane vechi.
OMUL DEPLIN. "Sirul carturarilor care au pribegit prin diverse locuri ar putea incepe cu voievodul Gheorghe Stefan", spune profesorul Dan Horia Mazilu. Despre acest domnitor al Moldovei, Miron Costin scria in "Letopisetul" sau ca era "om deplin, capu intregu, hire adanca, cat poti dzice ca nascu in Moldova oameni". Prin 1664, Gheorghe Stefan se afla la Berlin. Mai tarziu, Nicolae Milescu il va gasi la Stettin, in Pomerania, unde il va ajuta sa stabileasca diverse contacte diplomatice cu regii Frantei si ai Suediei. El scrie "Molitve de ruga peste saptamana cate trei pe zi, scoase de Maria sa Gheorghe Stefan voievod, le-au scos din limba sarbeasca pre limba romaneasca", lucrare pe care primul sau editor, N. Draganu, a denumit-o "Codicele pribeagului Gheorghe Stefan".
"SI FA SA VIN ALATUREA DE TINE". Domnitor al Tarii Romanesti incepand cu anul 1583, Petru Cercel a urmat un traseu foarte complicat prin Europa, suport
