- Editorial - nr. 28 / 12 Februarie, 2007 Suntem de-acum europeni cu acte in regula. Teoretic, pentru agricultorii romani au aparut o sumedenie de oportunitati de afaceri, prin accesarea de fonduri europene sau bani de la bugetul statului. Inca inainte de aderare, romanilor li s-a recomandat sa investeasca in domenii oarecum ciudate: cresterea melcilor - domeniu in care multi intreprinzatori au fost tepuiti de italieni; apicultura - un sector profitabil pana n-au intrat chinezii pe piata europeana cu miere de eucalipt, la pret de dumping; cresterea racilor si a broastelor - o marfa foarte cautata in Franta si Italia; cultura nucului, cu o productie fara cota pe piata europeana; plantele medicinale, extractele naturale si produsele bio; laptele de capra - un aliment si un medicament foarte apreciat in lumea buna, si alte produse despre care fermierii nostri nu detin informatii. Toate bune si frumoase, doar ca, pana a pune in practica asemenea recomandari, este o cale atat de lunga, incat, cu intocmirea unei documentatii extrem de stufoase, la un moment dat renunti la afacere, mai ales atunci cand intampini si numeroase greutati cu desfacerea productiei, iar banca iti bate la usa casei, amenintandu-te ca te arunca in strada. Concret. Sa analizam o posibila afacere in domeniul zootehniei: cresterea caprelor pentru lapte, o oportunitatea atragatoare daca se au in vedere conditiile de mediu si existenta aproape in fiecare sat a unor suprafete de teren pretabil pentru pasune. Ramane de rezolvat doar asigurarea unui pastor competent si a pietei pentru lapte sau produsele obtinute. In urma cu cativa ani, un prieten silvicultor din Sangeorgiu de Padure a inghitit o galusca zdravana cu caprele. Omul a investit bani in achizitionarea lor, a produs telemea de capra si, la un moment dat, s-a trezit ca nu mai are unde sa-si vanda marfa. Lumea buna din Targu-Mures cumpara o anumit