Unul din cele mai noi oraşe ale judeţului, Sărmaşu, împreună cu localitaţile din jurul lui începe să simtă în mod real trecerea de la mediul rural la cel urban. Puternic afectată de cel de-al doilea război mondial, numele localităţii a rămas în conştiinţa mureşenilor prin masacrele de la Sărmaş şi Sărmăşel, posibile din cauza ocupaţiei străine de atunci. După război a fost pe rând reşedinţă de plasă în judeţul Cluj pentru ca, în anul 1968, prin noua împărţire teritorială să devină comună a judeţului Mureş. Anul 2003 a adus cu el titlul de oraş pentru această aşezare atestată documentar pentru prima dată la 1329.

"În ultimul timp, Sărmaşu a început să treacă prin transformări. Avem semnale de la două firme care vor dori să facă investiţii în turism, ceea ce e foare îmbucurător mai ales pentru că aici sunt multe lucruri unicat în ţară. În ceea ce priveşte partea noastă de activitate, primăria se ocupă serios de ceea ce are de făcut. Sunt demarate lucrările pentru o nouă sală de sport, a unui teren de fotbal şi a altor terenuri de sport dotate cu instalaţii de nocturnă. În Sărmaşu, diversitatea etnică a populaţiei este foarte mare. Cultele fiecărei etnii ajută la dezvoltarea oraşului, se ridică noi aşezăminte sociale şi religioase, chiar conlucrează în realizarea proiectelor lor. Noi le susţinem, dar nu ne amestecăm în partea lor de activitate", ne-a spus Ioan Mocean, primarul comunei Sărmaşu.

Sărmaşu a ajuns în acel prag al dezvoltării în care aerul rural rustic aproape a fost lăsat în urmă, aspectul de orăşel în formare, cu accente cochete chiar, fiind cel care predomină. Cu toate acestea, tradiţia şi cultura locului nu au fost nici un moment lăsate la o parte. Locul în care oamenii se întâlnesc în diferite ocazii, fericite sau triste, căminul cultural, nu a fost uitat. Cu doar câteva zile în urmă, în Sărmăşel Gară, a fost dat în folosinţă primul cămin