Nu e singura institutie din Romania unde poti sa gresesti fara sa patesti nimic. Dar TVR ramine un straniu loc unde nu se intimpla chiar nimic... orice s-ar intimpla.
In fiecare companie mare, fie ea de stat sau, in mai putine cazuri, particulara, exista o zona gri a lipsei de responsabilitate si a „frecatului mentei“. Companiile de electricitate, de apa sau de gaz ascund usor astfel de leneveli sau erori incarcind factura consumatorului de rind.
Apoi, institutiile statului, cu toata ierarhia lor greoaie, isi ascund incompetenta dupa si mai multa birocratie, dupa si mai multa hirtogaraie. Rareori explodeaza incompetenta cuiva si se lasa cu una-doua demisii de forma. TVR este campioana categoriei „fac ce vreau ca oricum nu patesc nimic“.
Postul public are o intreaga istorie a erorilor si a „pacatelor“: bugete risipite pentru programe fara impact, proiecte si „vedete“ sustinute fara motiv, politici editoriale sfidatoare („noi tinem cu puterea oricare ar fi ea“ - o situatie ameliorata in ultimii ani), jurnalisti care s-au facut de ris, dezinformare grava si chiar instigare (TVR n-are nici o vina
la mineriade?, ma intreb). Ei bine, am crezut acum doi ani ca venirea lui Tudor Giurgiu va defrisa ceva din toata jungla placerilor vinovate si nepedepsite. Nu acuz in bloc toti angajatii TVR, ci pe aceia care n-au luat in viata lor o sanctiune, care nu au platit oricit de rau ar fi dat-o in bara.
In ultimii doi ani a existat o oarecare relaxare, dar doar pentru ca a venit la putere o conducere ceva mai civilizata decit PSD, partidul care isi facea o politica din monopolizarea televiziunilor. Indata ce au inceput sa vina presiunile dinspre Tariceanu, Giurgiu (propus la TVR de PNL) a raspuns cu promptitudine. Cotroceniul isi are, evident, oamenii lui in redactia de stiri.
Cind luptele s-au intensificat, s-a va
