La Tibanestii de Iasi, mosierul P.P. Carp s-a purtat rezonabil cu taranii care ii lucrau pamantul, motiv pen-tru care locul e considerat excep-tia de la ceea ce s-a intamplat in iarna lui 1907: taranii nu au ridicat furcile impotriva lui. ALTCEVA. Taranii care lucrau pe langa conacul lui P.P. Carp erau multumiti de modul in care mosierul ii trata

Pe vremea Rascoalei de la 1907, la Tibanestii de Iasi mosierul locului era conservatorul P.P. Carp. Istoria si memoria colectiva a satului de azi il descriu ca pe un om ce avea o relatie mai mult decat convenabila cu taranii, motiv pentru care locul e considerat exceptia de la ceea ce s-a intamplat in iarna lui 1907: aici, taranii nu au ridicat furcile impotriva mosierimii.

SOLUTII

"Se crede, pe nedrept dupa mine, ca singura cauza a mizeriei taranului este lipsa de pamant... Domnii mei, legea rurala a lui Cuza din 1864 a dat pamant... legea insurateilor a lui Bratianu a acordat pamant, legea noastra de la 1888 a improprietarit 80.000 de familii taranesti. S-a imbunatatit starea taranului? Nu. Cauzele sunt deci aiurea. Cauzele sunt: starea culturala in care se afla taranul si rezultatul lipsei de administratie pe care o avem in tara la noi"

P. P. Carp

In perioada cand judetul Iasi mocnea la foc mic si constant din cauza nemultumirilor si neajunsurilor taranilor rasculati impotriva a tot ceea ce insemna sistem agrar arendasesc, cand bariera de la periferia capitalei judetului sta sa cada sub pasii celor intrati in istorie cu lozinca "Noi vrem pamant!", la Tibanesti - zic deopotriva istoricii si localnicii mai varstnici - a fost liniste si pace. Nici o furca ridicata la portile conacului mosieresc, nici o voce din popor pledand impotriva modului "dupa fapta si rasplata", folosit de P.P. Carp in relatia cu taranii care ii munceau pamanturile. Se pare ca fapta taranilor, aceea de a-i munci pam