În ultimii zece ani, managementul sectorului educaţional a fost obsedat de topurile şcolilor de business. În prezent, controversele s-au înteţit în privinţa utilităţii acestor topuri pentru aplicanţii la MBA. Unele sunt contestate, fiind acuzate că produc un „efect de turmă“ spre un număr redus de şcoli. Publicaţiile Financial Times, Business Week şi The Wall Street Journal comandă cu regularitate sondaje de acest fel. Potrivit celei mai mai recente cercetări

În ultimii zece ani, managementul sectorului educaţional a fost obsedat de topurile şcolilor de business. În prezent, controversele s-au înteţit în privinţa utilităţii acestor topuri pentru aplicanţii la MBA. Unele sunt contestate, fiind acuzate că produc un „efect de turmă“ spre un număr redus de şcoli.

Publicaţiile Financial Times, Business Week şi The Wall Street Journal comandă cu regularitate sondaje de acest fel. Potrivit celei mai mai recente cercetări, printre potenţialii aplicanţi la şcolile de business, realizate de TopMBA.com, topurile acestor şcoli nu mai sunt un factor major în alegerea unui program MBA. Cel mai important criteriu este reputaţia şcolii, urmat de succesul înregistrat de birourile de plasament, rata profitabilităţii, acordarea burselor şi programa şcolară. Sondajul a solicitat celor 6.000 de aspiranţi la MBA, participanţi anul trecut la World MBA Tour, să răspundă care ar fi factorul-cheie în alegerea şcolii. Rezultatul: locul şcolii în topuri a fost abia a şasea nominalizare între cele mai importante criterii de alegere.

Ce ar trebui să înţeleagă aplicanţii din topurile produse de Financial Times, Business Week, The Wall Street Journal sau din cercetarea TopMBA? Cei din urmă spun că, în primul rând, nu trebuie să se bazeze pe ordinea şcolilor în top pentru a-şi crea propria listă de preferinţe. Tr