Principalele modalitati de fraudare a fondurilor europene descoperite in 2006 sunt folosirea de documente justificative false (54%), schimbarea destinatiei fondurilor (24%), nerespectarea normelor de achizitii publice, inclusiv conflictul de interese (28%), conform raportului Departamentului de Lupta Antifrauda (DLAF) din Romania.
"Daca pe programul PHARE, fraudele apar la nivelul consultantei - beneficiarii avand o buna deprindere a lucrului cu actele, la ISPA cauzele sunt mai degraba tehnice, iar in cazul proiectelor SAPARD - de vina poate fi nivelul scazut de cunoastere a regulilor de catre beneficiari", a declarat ieri ministrul controlului, Cristian David.
Cele 82 de dosare finalizate de DLAF in 2006 au vizat proiecte gestionate de catre cinci agentii de implementare: 34 la Ministerul Integrarii Europene, 15 - la oficiul de plati si contracte PHARE, 15 la fosta Agentie SAPARD, 7 la Agentia pentru programe in domeniul educatiei si formarii profesionale si 11 la Autoritatea Nationala pentru Tineret.
Presa, sursa de "inspiratie"
Tudor Chiuariu, seful DLAF, a mai declarat ieri ca, in 13 cazuri din cele 87 investigate, anul trecut informatia a aparut mai intai in mass-media, fiind ulterior preluata si verificata de expertii departamentului.
Acesta a mai precizat ca Europa nu ne va crede daca afirmam ca "la noi nu se fura", dar ca Romania ocupa unul dintre ultimele locuri in "topul fraudelor", hotiile acoperind 1,54a din suma alocata ca fonduri europene Romaniei.
Integral in EvZ
Principalele modalitati de fraudare a fondurilor europene descoperite in 2006 sunt folosirea de documente justificative false (54%), schimbarea destinatiei fondurilor (24%), nerespectarea normelor de achizitii publice, inclusiv conflictul de interese (28%), conform raportului Departamentului de Lupta Antifrauda (DLAF) din Ro
