Curtea Constitutionala este chemata parca prea des sa ne organizeze viata. Or, acolo avem destui iorgovani care deseori s-au dovedit repetenti la capitolul rigoare si au adoptat decizii pe baza de impresii, nu de reguli. Oare ce impresie au ei despre Monica Macovei?
In textul motiunii de cenzura impotriva ministrului Justitiei apare aproape obsesiv un cuvint pe care-l foloseam des cind eram copii: piriciune. E o referire la ceea ce raporteaza Monica Macovei la Bruxelles si domnilor senatori nu prea le convine. De altminteri, nu e singura expresie preluata parca din strada si pusa acolo unde te-ai fi asteptat sa gasesti rigoare juridica si fapte concrete.
Intreaga motiune mustea de resentimente, frustrari, tifne, tipete pe alocuri. Intr-un colt se zarea supararea domnului senator Copos ca procurorii i-au mincat norocul pe care-l avea la Loterie. Dintr-un alt ungher se itea oftica doamnei senator Stanoiu ca al sau Cod penal a fost blocat in vederea modernizarii.
Iar in mai multe locuri se vedea furia stridenta a domnilor senatori PSD pentru faptul ca Adrian Nastase a fost pus sa vina cu Zambaccianul in boxa acuzatilor.
Acestia sint oamenii care s-au trezit intr-o dimineata ca nu se mai poate cu ce se intimpla prin Justitie si mai spre seara si-au pus iscalitura pe o motiune care, prin modul de redactare, are in mod evident un pronuntat caracter politic si aproape deloc unul juridic. In fine, e dreptul lor constitutional, si l-au exercitat, si acum stim si rezultatul votului. Ce facem cu el? Aici lucrurile se complica.
Noua majoritate formata in Senat, compusa din PSD, PC, PRM si inca 12 oameni furiosi pe Monica Macovei, spune ca e obligatoriu ca ministrul Justitiei sa fie demis pentru ca, desi Constitutia tace in ceea ce priveste efectele unei motiuni simple, regulamentul Senatului spune ca asemenea motiuni, o
