Dupa doi ani de la misteriosul incendiu care a lasat teatrul fara sediu, Opereta l-a invitat, in sfirsit, la o premiera pe noul director, regizorul Razvan Dinca. Evenimentul a fost prefatat printr-o conferinta de presa, in cadrul careia am aflat detalii despre viitoarele proiecte (curajoase si diverse), despre sala Omnia (la care lucrarile vor incepe dupa licitatie), despre vechea sala – unde problemele ramin scena si sistemul de modificare (din italiana in elisabetana etc.) –, dar mai ales despre generoasa implicare a doamnei Nicole Tender Braun, invitata la conferinta, dornica sa sustina in continuare realizarea unor noi productii de gen.

Pina va avea o cladire proprie, teatrul prezinta spectacole la Casa de Cultura a Ministerului Afacerilor si Internelor, unde a avut loc si premiera musical-ului Ce inseamna sa fii… Bunbry de Natschinski (dupa piesa Ce inseamna sa fii onest de Oscar Wilde), oferind numeroase surprize, pentru ca regia a fost semnata de Vlad Massaci (care debuteaza probabil in genul muzical), cu scenografia lui Dan Titza si coregrafia imaginata de Florin Fieroiu (care dovedeste ca poate aborda cu succes si astfel de „zone“). Interpreti cunoscuti au reusit adevarate performante in ceea ce priveste miscarea scenica, iar ansamblul de balet s-a intrecut pe sine in ametitoarele „can-can“-uri si „cha-cha“-uri („clisee“ repetate insa pina la demonetizare!).

Corul (pregatit de Gabriel Popescu) s-a implicat, ca intotdeauna, cu multa verva in derularea actiunii, in timp ce orchestra a sunat omogen si curat, la pupitru fiind Lucian Vladescu. Interesanta si colaborarea cu Stefan Popa-Popas, care a constat in „desenarea“ pe fundal a „garii Victoria“, dar mai ales a portretelor interpretilor incluse in elegantul program de sala. Sustinuti de amplificare, solistii au cintat in maniera stiuta; Stefan Popov ne-a surprins prin supletea misc