1. Cred ca CNC-ul trebuie radical altfel gindit, intr-o arhitectura mai ampla a finantarii industriei de film din Romania. Ar fi de preferat sa fie un organism (ideal Fundatie) in subordinea directa a Guvernului, sa nu mai depinda direct de Ministerul Culturii si Cultelor, oamenii care lucreaza acolo sa fie foarte bine platiti, pentru ca au raspunderi uriase si, in fine, conducatorii CNC-ului sa poata dispune de drept de decizii fara consultarea altor factori, din alte parti. CNC-ul nu va putea lucra bine decit daca ne vom schimba mentalitatea actuala, care pozitioneaza sprijinirea filmului romanesc pe acelasi palier cu un teatru de provincie sau ansamblu folcloric.

2. As fi tentat sa propun un lucru pe care nu l-am incurajat in trecut, si anume renun-tarea la algoritmul uniunilor, si asta datorita totalei netransparente prin care sint facute alegerile. Care sint primele cinci, cum se demonstreaza asta? Hai sa ne facem si noi o asociatie miine, un fel de Asociatia Romana de Film si Teatru reloaded, si poate vom reusi sa ne impunem un membru in Consiliul de Administratie, comisie sau juriu. Nu e normal… Alta varianta ar fi sa il lasam pe ministru sa numeasca de capul lui membrii comisiei sau, poate, cea mai OK varianta, directorul general al CNC sa aleaga anual un „consiliu“ format din cinci profesionisti din industrie, cu care sa lucreze continuu, sa ia decizii impreuna, sa faca parte din comisii etc. Anual, acest grup sa se schimbe, pentru a da ocazia unor profesionisti sa nu stea blocati si sa poata sa lucreze.

3. Cred ca se poate aproape orice, numai vointa sa fie. Nu cred insa intr-o fuziune cu UCIN, obiectivele celor doua organizatii sint cu totul altele. UCIN-ul trebuie sa existe de sine statator, e mai mult o casa de pensii a cineastilor si e foarte bine sa continue asa.

4. Sa critice sau sa laude constructiv si fara patimi. Sa fie dra