Povestea unui revolutionar adevarat si fara nici un privilegiu de la stat Oare citi ieseni isi mai aduc aminte ca in aceasta zi, acum 20 de ani, Iasul a fost martorul unei miscari de protest muncitoresc care a bagat spaima in conducerea orasului? Eroul revoltei de la intreprinderea Nicolina a fost Titi Iacob, pe atunci un muncitor de 33 de ani care a avut curajul sa se ridice in picioare si sa ceara conducerii intreprinderii salarii mai mari si duminica libera. Daca in 1987 curajul i-a adus doar doi ani de atenta supraveghere din partea Securitatii, implicarea in miscarea din 14 decembrie ‘89 l-a lasat cu amintirea batailor din sediul militiei. Insa, spre deosebire de ceilalti asa-zisi revolutionari care au spart televizoare sau au ars hirtii in piata, dupa fuga dictatorului, si care au primit ulterior privilegii considerabile de la stat, Titi Iacob si-a construit propria afacere singur, fara nici un ajutor din partea nimanui. "Cum este posibil sa primim doar 38% din salariu?" La mai bine de 30 de kilometri de Iasi, la intersectia ce leaga satul Scinteia de Scheia, troneaza, chiar la marginea soselei, o casa mare si gri, imprejmuita de schele. Nimeni nu isi poate inchipui ca dupa gardul din fier pe poarta caruia sta scris "Vind porci si baloti de paie", in casa aceea mare si "trista", isi duce traiul unul dintre "eroii" Iasului. Titi Iacob nu iese cu nimic in evidenta cind il vezi. Nu e nici prea inalt, nici prea mic, nici gras, nici slab, insa ochii ii tradeaza o puternica pofta de viata. Tata a sase copii, Titi Iacob, ale carui miini poarta insemnele anilor de munca grea in fabrica de la Nicolina, traieste in tihna alaturi de familie. Desi are 53 de ani, "eroul" uitat in satul Scinteia munceste de dimineata pina seara pentru bunastarea sa si a copiilor sai. Pentru acestia a cutezat sa se ridice, acum 20 de ani, impotriva conducerii fabricii la care lucra. A riscat