Modificarea climei in nordul Dobrogei este dramatica. Dupa desecarea Insulei Mari a Brailei si amenajarea pentru agricultura si piscicultura a 80.000 de hectare, in Delta seceta s-a accentuat de la un an la altul. Cantitatile de apa provenite din precipitatii sunt la mai putin de jumatate fata de celelalte zone ale tarii.
Semnele desertificarii sunt vizibile cu ochiul liber in mai multe zone din nordul Dobrogei. Aproximativ 100.000 de hectare ocupate in urma cu peste un secol de paduri au ramas fara niciun fel de vegetatie. Terenurile agricole din Delta sunt cotropite de saraturi. Sistemele de irigatii au fost abandonate, iar agricultura a devenit doar de subzistenta.
Busteni pentru export
Satenii din localitatea tulceana Greci se mandresc ca au participat, cu ani in urma, la realizarea unor filme western. Regizori americani si romani au filmat, in anii ‘70, pe vaile aride si salbatice care brazdeaza Culmea Pricopanului. Peisajul de aici seamana izbitor cu cel din desertul imortalizat in filmele americane.
Monografiile unor localitati precum Macin si Greci consemneaza ca, in urma cu peste un veac, Hercinicii dobrogeni erau impaduriti. Codrii din preajma acestor localitati au fost defrisati, iar bustenii au luat drumul exportului, prin portul Braila. Si padurile de pe Dealul Consul, din apropierea satului Izvoarele, au avut aceeasi soarta.
Au fost decimati, cam in acelasi timp, si codrii falnici de pe dealurile Stejaru, Beidaud, Sarighiol. Astfel, peste 100.000 de hectare de codru de stejar au disparut, iar locul lor a fost ocupat, treptat, de dealurile golase pe care vegetatia nu rezista decat in primele saptamani ale primaverii.
De la un an la altul, iernile sunt tot mai calde, fara zapada, iar vara temperaturile trec adesea de 40?C, precipitatiile fiind foarte rare.
Desecarea baltilor
