Românii sunt nevoiţi să suporte încă doi ani gazele emanate în urma arderii deşeurilor medicale în instalaţiile improvizate din spitale Organe umane. Bandaje şi feşe. Seringi şi Românii sunt nevoiţi să suporte încă doi ani gazele emanate în urma arderii deşeurilor medicale în instalaţiile improvizate din spitale Organe umane. Bandaje şi feşe. Seringi şi mănuşi chirurgicale folosite. Pe scurt, deşeuri medicale. De ani buni, peste 3.000 de tone sunt arse în crematoriile din spitale, emisiile nocive fiind împrăştiate în atmosferă. În statele Uniunii Europene, incinerarea deşeurilor medicale este externalizată şi se desfăşoară în instalaţii speciale, amplasate în afara zonelor populate. În România, arderea acestor resturi se face în simple încăperi cu patru pereţi, situate în incinta spitalelor. Potrivit lui Octavian Popescu, şeful Direcţiei de Control a Protecţiei Mediului, din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, "pentru arderea deşeurilor, majoritatea spitalelor şi-au amenajat o cameră cu un coş". Din când în când, deşeurile medicale, printre care şi cele periculoase (seringi, perfuzii sau pansamente), au ajuns "din greşeală", la gropile de gunoi. 110 astfel de "instalaţii" funcţionează încă Cu toate că 256 asemenea instalaţii de ardere improvizate din spitale au fost închise, 110 funcţionează încă. Potrivit legislaţiei europene, acestea din urmă trebuie desfiinţate până în 2008. "Nu va mai exista nici urmă de incinerator în spitalele româneşti. Având în vedere condiţiile în care au fost arse respectivele deşeuri, multe dintre <> vor fi demolate, asta în caz că îi vine cuiva vreo idee să amenajeze în locul respectiv o magazie", a adăugat Octavian Popescu. Potrivit acestuia, unităţile sanitare care nu respectă calendarul de închidere a crematoriilor vor fi sancţionate de Garda de Mediu, cu amenzi cuprinse între 2.500 şi 3.500 RON. Alternative ecologice la aceste