POSTUL PASTILOR / TRADITII Reguli stricte si renuntare. Foarte multe obiceiuri pentru cel mai lung post.
Multitudinea practicilor magico-religioase si respectarea lor cu rigurozitate se explica prin importanta sarbatorii pe care o preced. Ciclul pascal include cele sapte saptamani de post. La acestea se adauga cele doua premergatoare, pentru pregatire, si cele de dupa Invierea Domnului. Tot acest ciclu include Inaltarea la Ceruri (Ispasul) si Pogorarea Duhului Sfant (Rusaliile).
NUMARATOAREA INVERSA. Denumirea populara a Postului Pastilor este "Paresimile". Provine din latinescul "quadragesima", insemnand "patruzeci". Patruzeci de zile de post! Dar nu toate au aceeasi importanta. "Prima si ultima (prin Muntenia, chiar si cea din mijloc, Miezul Paresimilor) se mai numesc si Saptamani Mari, cu toate ca, in unele zone, cea dintai este marcata de obiceiuri dintre cele mai vesele. Acest lucru, ca si angrenarea unor stravechi sarbatori agrare, casnice sau legate de cultul mortilor, este rezultatul oscilarii de-a lungul secolelor, a postului intre limite foarte mari (de la cateva zile la sapte saptamani), cat si al interferentei riturilor catolic si ortodox", arata Narcisa Stiuca in studiul sau, "Sarbatoarea noastra cea de toate zilele" (vol. II, "De la ingaduinta totala, la rigori stricte"), publicat la editura Cartea de buzunar in anul 2004.
SANTODERUL SI CALUL. Prima saptamana a postului este pusa sub semnul calului. Animal cu atribute solare. Saptamana Cailor lui Santoader dureaza intre sapte si noua zile. Incepe marti dupa amiaza. Urmeaza Miercurea Stramba (sau Miercurea Frumoasa), una dintre "zilele manioase". Santoaderul este figura mitica cea mai impresionanta a acestei perioade.
El este un patron al timpului care se innoieste. Al anotimpului cald. "Coliva lui Santoader" se face si astazi in toate zonele tarii. Este o ofranda adusa stramosilo
