Cea mai mare unitate medicală din România de la Cernavodă, care ar trebui să intervină în caz de incident nuclear, nu are medici specialişti şi nici posibilitate de cazare pentru populaţia

Cea mai mare unitate medicală din România de la Cernavodă, care ar trebui să intervină în caz de incident nuclear, nu are medici specialişti şi nici posibilitate de cazare pentru populaţia expusă Spitalul de lângă Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă (CNE) nu este pregătit să facă faţă în cazul unui incident nuclear. Construită la dimensiuni megalomane şi inaugurat în 2002 de fostul preşedinte Ion Iliescu, unitatea sanitară are un spaţiu ultraredus de cazare a bolnavilor şi duce lipsă de medici specialişti. Capacitatea de intervenţie medicală în caz de contaminare radioactivă a populaţiei este la pământ chiar acum, când România va inaugura, în mai puţin de două luni, al doilea reactor al CNE. La sfârşitul anului 2003, într-o singură săptămână, două evenimente grave se raportaseră în vecinătatea României: o avarie la centrala nucleară de la Packs (Ungaria) şi un posibil dezastru la centrala nucleară Cernobîl (Ucraina), unde se semnalase faptul că zidurile de rezistenţă se pot prăbuşi oricând, antrenând apariţia câmpurilor intens radioactive. Ulterior s-au mai succedat şi alte incidente majore, dintre care poate fi reamintită cel puţin scurgerea a 20.000 de litri apă radioactivă la centrala nucleară Temelin (Cehia). Partea nevăzută a acestor incidente, legată de eroarea umană sau de lipsa unor investiţii suplimentare, rămâne, de cele mai multe ori, necunoscută marelui public. Fuga spre Medgidia În oraşul Cernavodă se află Centrala Nuclear-Electrică (CNE), unul dintre cele importante obiective naţionale din domeniul energetic şi un spital de mari dimensiuni a fost construit aici pentru preluarea victimelor eventualelor incidente nucleare. Guvernul doreşte pornirea Reactorului