- Diverse - nr. 33 / 19 Februarie, 2007 Romania paradoxurilor ne mai ofera un exemplu de neseriozitatea cu care sunt privite problemele ce vizeaza nivelul de trai, din unghiuri diferite, in functie de interesul partilor. Desi legea ar trebui sa fie obligatorie pentru toti, pentru ca legile, precum se stie, intra in vigoare, la un anumit interval dupa publicarea lor in Monitorul Oficial, lucrurile nu stau chiar cum cred cei mai multi dintre noi, pentru ca mai sunt destui care gandesc ca o lege este facuta pentru a fi ocolita sau, mai pe sleau spus, pentru prosti. In cazul de fata, ne referim la negocierile care au avut loc intre confederatiile sindicale reprezentative si patronate, la sfarsitul anului trecut, negocieri in urma carora s-a stabilit o grila de salarizare care, in mod normal, ar trebui sa devina obligatorie de la inceputul acestui an. Astfel, desi Contractul colectiv de munca la nivel national a fost publicat in Monitorul Oficial, partea a patra, unii angajatori se prevaleaza de acest fapt apreciind ca nu este vorba de o lege propriu-zisa, desi partile si-au pus semnatura pe intelegerea intervenita, astfel ca multi angajatori continua sa faca trimitere la HG care stabileste salariul minim pe economie, sau sa profite de faptul ca acesta, in varianta negociata, este de doar 440 de lei, "uitandu-se" faptul ca aceasta suma se refera la salariul minim pentru un angajat care nu are calificare. Pentru ceilalti angajati, Contractul colectiv de munca stipuleaza grile de salarizare care ar reflecta, cat de cat, preocuparea angajatorilor fata de modul in care stiu ei sa rasplateasca munca prestata de angajati. Daca pentru un necalificat s-a stabilit, deci, 440 de lei pentru 170 de ore de munca prestate pe luna, minimul prevazut pentru un muncitor calificat si pentru personalul administrativ cu studii liceale este de 528 de lei. Pentru personalul administrativ cu st