Iesirea premierului la rampa, asta-vara, cu propunerea de retragere a trupelor din Irak a insemnat o noua abordare a lui Tariceanu in relatia cu presedintele. Avem de atunci si un prim-ministru jucator, pe linga un presedinte jucator. Acum, evenimentele de pe scena politica par sa-i dea apa la moara lui Tariceanu, in contextul in care Basescu e in defensiva. Nimeni nu contesta ca seful Executivului a preluat initiativa, saptamina trecuta, pe frontul suspendarii presedintelui, in sensul sprijinirii acestuia, desi unii au vazut-o ca pe o ultima oferta de impacare, iar altii ca pe un joc dublu.
Si in privinta motiunii contra Monicai Macovei liberalii au surprins cu anuntul ca vor vota in favoarea ministrului Justitiei, cu toate ca este de notorietate conflictul dintre acesta si premier. Totusi, acum este evident ca ori cu sprijinul senatorilor PNL, ori fara el, ministrul Justitiei tot ar fi pierdut, astfel ca actiunea liberalilor de sustinere a lui Macovei a slujit doar ca exercitiu de imagine.
Incapatinarea promisa de Tariceanu - de a nu-i cere demisia Monicai Macovei - sta acum pe picioare de lut. De parca ar fi o teorie a conspiratiei, initiatorii motiunii s-au grabit sa ameninte ca nici o initiativa legislativa provenita de la Ministerul Justitiei nu va mai trece prin Senat, iar conservatorii au prins ocazia de a-si infoia acel 1% electoral in fata Guvernului, invocind pe un ton solemn o motiune de cenzura.
In fata acestor pericole, liberalii au decis sa mai traga putin de timp, trimitind motiunea la Curtea Constitutionala, pentru a vedea ce ar fi trebuit sa contina lacuna legislativa privitoare la demiterea sau mentinerea in functie a unui ministru contestat de Parlament. Stiind insa configuratia Curtii - ai carei judecatori au fost numiti in functii, mai toti, pe vremea PSD - raspunsul este previzibil, iar Tariceanu se va arata nev
