Jumătate din tranzacţiile cu bijuterii din aur din România sunt ilegale Investiţia în pietre şi metale preţioase se pare că nu a prins deocamdată în România. Anual se vând legal Jumătate din tranzacţiile cu bijuterii din aur din România sunt ilegale Investiţia în pietre şi metale preţioase se pare că nu a prins deocamdată în România. Anual se vând legal circa 15 tone de bijuterii din aur, ceea ce înseamnă mai puţin de un gram pe cap de locuitor. Potrivit datelor Federaţiei Metalelor şi Pietrelor Preţioase şi Semipreţioase Diamond-Gold, din totalul cantităţii comercializate 10% reprezintă aur de 18 karate. Mihai Pacioianu, prim-vicepreşedintele Diamond-Gold, spune că piaţa neagră echivalează cu cea legală. Soluţia propusă de Federaţia Metalelor pentru redresarea situaţiei vizează reducerea accizelor, al căror nivel este în prezent de 25%. Aceasta ar genera şi încasări mai mari la bugetul de stat, odată cu reducerea tranzacţiilor ilegale şi a preţului de desfacere către consumatorii finali. Mihail Pacioianu precizează că în România sunt autorizate să realizeze operaţiuni cu metale şi pietre preţioase circa 4.100 de societăţi comerciale, în care lucrează aproximativ 11.000 de salariaţi. China şi India, concurenţi la prelucrarea diamantelor România importă anual diamante brute de peste 25 milioane de dolari, care, după ce se prelucrează în ţară, iau calea exportului. În schimb, piaţa locală a pietrelor preţioase colorate, altele decât diamantele, atrage atenţia marilor producători mondiali care vor să creeze lanţuri de distribuţie regionale. În România, circa 250 de oameni lucrează în cele cinci unităţi de prelucrare a diamantelor, câte au mai rămas pe plan local. Acum câţiva ani, numărul atelierelor de şlefuire a diamantelor se ridica la 17 unităţi, care funcţionau în sistem lohn. "Concurenţa venită din partea Chinei şi Indiei, ţări unde forţa de muncă este mai ief