- Editorial - nr. 35 / 21 Februarie, 2007 Ziua de 24 februarie - cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan - este consemnata in calendarul popular ca Ziua indragostitilor (Dragobete, Dragostitele, Logodna pasarilor, Navalnicul, Zburatorul), cunoscuta fiind si sub denumirea de Cap de primavara, ori San Ion de Primavara. In vremuri vechi, cand sarbatoarea isi avea manifestarea din plin, era tinuta la date variabile (24-28 februarie, 1 si 25 martie), in diferite zone ale tarii. Dragobetele, Martisorul, Zilele Babei Dochia, Mucenicii si alte sarbatori de la sfarsitul lunii februarie si inceputul lunii martie sunt considerate ca alcatuind un ciclu marcand inceputul Anului Nou agrar. Sa ne reamintim ca, la romani, Anul Nou se serba primavara, la 1 Martie, pana la reforma calendarului din anul 153 i.Ch., cand s-a mutat la 1 Ianuarie. Transferul Anului Nou, din primavara in plina iarna, a insemnat inlocuirea Babei Dochia - zeitate materna, lunara si echinoctiala, mama Dragobetelui - cu Mos Craciun - zeitate paterna, solara si solstitiara -, precum si a ciclului sarbatorilor de primavara - Zilele Babei - cu ciclul sarbatorilor de iarna - Zilele Craciunului. Intre cele doua cicluri apar unele deosebiri in scenariul ritual de renovare, datorate faptului ca Baba Dochia incheia anul din stravechiul calendar lunar, in timp ce Mos Craciun incheie anul din calendarul solar. Astfel, de Craciun se deschid cerurile, iar in Zilele Babei Dochia se deschide pamantul. Dupa mutarea Anului Nou din primavara in plina iarna, au ramas, in perioada Echinoctiului de primavara, numeroase sarbatori, obiceiuri si practici magice specifice innoirii timpului calendaristic. Crestinismul a operat o puternica schimbare in calendar, despartind data Nasterii divinitatii de cea a Invierii, dar majoritatea sarbatorilor crestine au fost suprapuse sarbatorilor pagane, din dorinta de a