Această percepţie a publicului este determinată de restricţiile impuse de BNR privind rezervele minime obligatorii la constituirea depozitelor băncilor şi de necesitatea susţinerii Această percepţie a publicului este determinată de restricţiile impuse de BNR privind rezervele minime obligatorii la constituirea depozitelor băncilor şi de necesitatea susţinerii obiectivelor de dezvoltare Bancherii români recunosc că instituţiile pe care le conduc sunt văzute de public ca fiind scumpe, birocratice şi mai puţin comunicative. Ei susţin însă că situaţia se va remedia în timp, odată cu dispariţia unor condiţii obiective de pe piaţă. Preşedinţii instituţiilor de credit declară că produsele şi serviciile sunt mai scumpe ca acelea oferite de băncile străine din cauza restricţiilor impuse de BNR, de necesitatea susţinerii obiectivelor de dezvoltare şi de faptul că sistemul bancar este încă subdezvoltat. "Cred că relaţia între bănci şi public s-a îmbunătăţit substanţial în ultimii ani, dar asta nu înseamnă că percepţia populaţiei s-a îmbunătăţit în aceeaşi măsură. Cred că băncile par prea scumpe şi prea birocratice, dar acestea trebuie să acorde împrumuturi în condiţii prudente, să se protejeze şi pe ele, şi pe clienţi", declară Mihai Bogza, preşedintele Bancpost. Concurenţa, motorul schimbării în bine Acesta indică şi condiţiile de piaţă, care obligă instituţiile de credit să fie scumpe - precum rezervele minime obligatorii impuse de Banca Naţională, investiţiile în dezvoltare şi chiar capitalizarea redusă. "Dacă RMO ar fi zero, dobânzile la depozite ar creşte cu două procente, iar cele la credite ar scădea cu acelaşi nivel", spune oficialul Bancpost. La rândul său, Dan Pascariu, preşedintele HVB Ţiriac, admite că există imaginea amintită a băncilor în rândul publicului. <> , spune oficialul HVB Ţiriac. El cataloghează drept un mit faptul că băncile autohtone sunt mai scum