Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) deţine cea mai modernă aparatură din Sud-Estul Europei. Prin investiţii de zeci de milioane de dolari în echipamente şi aparatură, meteorologia din România „a sărit“ de la tehnica anilor ‘60 la nivelul anilor 2000. Prognozele meteo şi avertizările întocmite de Administraţia Naţională de Meteorologie sunt informaţii de mare interes pentru români. Minutele în care se prezintă „vremea“ fac rating
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) deţine cea mai modernă aparatură din Sud-Estul Europei. Prin investiţii de zeci de milioane de dolari în echipamente şi aparatură, meteorologia din România „a sărit“ de la tehnica anilor ‘60 la nivelul anilor 2000.
Prognozele meteo şi avertizările întocmite de Administraţia Naţională de Meteorologie sunt informaţii de mare interes pentru români. Minutele în care se prezintă „vremea“ fac rating la televiziuni şi audienţă la radio, iar rubrica meteo este nelipsită din ziare. Până ca datele să ajungă la urechile noastre, acestea sunt culese şi procesate de diferite aparate, de la sateliţi sofisticaţi, radare şi computere performante până la banalul termometru. Apoi, acestea ajung pe masa meteorologilor, care stabilesc scenariile de evoluţie a vremii.
Traseul informaţiilor nu s-a modificat simţitor în istoria meteorologiei româneşti. Ceea ce s-a schimbat radical în ultimii ani este aparatura. Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, un singur euro investit în acest domeniu aduce un profit de şapte, până la zece euro, în principal prin mesajele de tip „atenţionare sau avertizare meteorologică“. Politica de investiţii din ultimii ani a ANM pare să fi urmat acest principiu.
Administraţia de Meteorologie a ajuns în prezent cea mai modernă instituţie de profil din Europa de Sud-Est. În ultimii ani, în cadru