Primele etape din procedura de declanşare a clauzei de salvgardare pe justiţie şi afaceri interne depind în cea mai mare măsură de comisarul Franco Frattini. Până la 30 martie, România Primele etape din procedura de declanşare a clauzei de salvgardare pe justiţie şi afaceri interne depind în cea mai mare măsură de comisarul Franco Frattini. Până la 30 martie, România trebuie să trimită o informare detaliată la Comisia Europeană despre cele patru puncte fixate în Raportul de monitorizare al Comisiei Europene: Legea ANI, Consiliul Superior al Magistraturii, continuarea anchetelor privind acuzaţiile de corupţie la nivel înalt şi lupta împotriva corupţiei în administraţia locală. Informarea despre toate cele patru puncte înseamnă, de fapt, evaluarea pe care o va face chiar Monica Macovei.

Dacă ministrul român declară că nu s-au realizat punctele cerute atunci până în luna iunie, comisia confruntă aceste date cu cele provenite din misiunile proprii de monitorizare a ţării noastre, iar, în iunie, vicepreşedintele Franco Frattini, secondat de comisarul pentru extindere, Olli Rehn, pot propune activarea clauzei. Comisarul Rehn a ameninţat deja România cu clauza de salvgardare în cazul neadoptării Legii ANI în varianta Macovei, chiar înainte de Anul Nou. La Bruxelles, există însă oficiali europeni la vârful comisiei, care, sub acoperirea anonimatului, pun întrebarea dacă ar putea fi acceptat în alte state membre UE un proiect de lege ca acela din România privind Agenţia de Integritate. La Bruxelles, toată lumea e de acord cu înfiinţarea ANI. Problema care se pune este dacă Agenţia trebuie înfiinţată în forma dorită de ministrul Macovei, considerată de mulţi experţi în drept ca abuzivă. Atât timp însă cât aceste opinii juridice nu sunt prezentate vicepreşedintelui Franco Frattini, situaţia rămâne blocată în România.