Marturie a fastului ctitoriilor boierilor Cantacuzini
O tabla ruginita semnaleaza statutul de monument istoric pe Soseaua Fundeni la numarul 138. In mijlocul unei curti mici, in care sunt raspandite cruci vechi de sute de ani gasim Biserica Fundenii Doamnei, astazi aproape sufocata de acoperisuri si volumetrii moderne dintre cele mai pestrite.
Biserica Fundenii Doamnei cu hramul Sf. Eftimie este ctitoria spatarului Mihail Cantacuzino. De mici dimensiuni, dar bine proportionata, biserica a fost terminata in anul 1699. Numele de Fundenii Doamnei i-a ramas in urma reparatiilor realizate in 1860, din initiativa Mariei Ghica, vaduva domnitorului Grigore Dimitrie Ghica. Originalitatea ctitoriilor construite de boierii Cantacuzino la sfarsitul secolului al XVII-lea consta in exuberanta elementelor decorative vegetale si zoomorfe. Putem vorbi despre invazia formelor vegetale. De fapt, decoratia abundenta in stuc sau piatra suplinea lipsa varietatii arhitecturale.
Ctitorul Spatarul Mihail Cantacuzino (1650-1716) era fiul postelnicului Constantin Cantacuzino si a Elinei, fiica domnitorului Radu Serban. Aceasta fusese educata la Viena, unde tatal ei se afla in exil, iar postelnicul Constantin Cantacuzino era descendentul unei familii cu bune relatii la Poarta, fiind nascut la Istanbul.
Intreaga familie a postelnicului Cantacuzino a calatorit mult, fiind nevoiti sa plece in exil dupa uciderea acestuia in 1663. Mihail Cantacuzino a ajuns pana in Italia, la Padova, la Venetia, apoi la Istanbul, unde si-a facut studiile. A mers in pelerinaj la Ierusalim impreuna cu mama si sora sa, Stana, sotia lui Papa Brancoveanu. Calatoriile si-au lasat amprenta asupra tuturor ctitoriilor sale: Manastirea Sinaia (1690-1695), Manastirea Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu-Sarat (1691-1697), Schitul Titireciu, Biserica Fundenii Doamnei (1699) si Coltea cu intreg ansamblu
