Ţuica nu va mai fi niciodată aşa cum a fost făcută din moşi strămoşi. Zeci de drumuri la Fisc, dosare peste dosare pe la instituţiile abilitate şi taxe de milioane îi va transforma pe ţărani în nişte birocraţi. Mai greu va fi însă pentru comercianţi, care-şi vor pierde clienţii din cauza preţului umflat de accize.

Peste 3,75 euro acciza per litru pur

De dragul unui păhărel, ţăranii vor bate drumurile pentru a face rost de acte. Problema este însă mult mai delicată: pe lângă acte, Uniunea Europeană ne-a pus la fermentat şi... accize. La 50 de litri de alcool pur, din care ies 160 litri de ţuică de 30 grade, producătorii au de plătit aproximativ 200 de euro dacă băutura se produce pentru autoconsum, şi 375 de euro dacă ţuica se vinde indiferent dacă la vecini sau la magazin. „Acciza aplicată pentru băuturile alcoolice produse în gospodărie pentru autoconsum este de 375 de euro per hectolitru, ceea ce înseamnă 3,75 euro per litru de alcool pur”, a declarat Nicoleta Rogalschi, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Braşov. Ţăranii plătesc accize la jumătate doar pentru băutura făcută pentru consum propriu şi numai în limita a 50 de litri. Pentru ceea ce depăşeşte această cantitate sau pentru băutură destinată vânzării, acciza se plăteşte integral, adică 750 de euro pe hectolitru de alcool pur. Luând în calcul că dintr-un hectolitru de alcool ies 320 de litri de ţuică la 30 de grade, doar acciza care trebuie plătită statului de cel care-şi face rachiu din prunele din gradină este de 40.000 de lei vechi dacă bei licoarea acasă şi de 80.000 de lei vechi dacă o vinzi la vecini sau la cramă. Suma trebuie achitată până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a realizat producţia.

Beţie versus

birocraţie

O altă cauză a scumpirii băuturii este însăşi birocraţia. După cum am arătat şi în ediţia de ieri