Dinamica aproape neasteptat de buna a sectorului de constructii din ultimii ani a antrenat celelalte piete conexe, a materialelor de constructii, a consultantei de specialitate, a utilajelor de profil si, nu in ultimulrand, a pietei de arhitectura.
Unele birouri de arhitectura sunt nevoite sa renunte la anumite contracte pentru ca forta de munca limitata nu le permite noi angajamente. In acelasi timp, ele trebuie sa duca o politica salariala foarte agresiva pentru a nu-si pierde angajatii in favoarea unui concurent dispus sa plateasca mai bine. Mai mult, ele trebuie sa puna in acelasi timp deoparte garantii financiare necesare dobandirii pe viitor a proiectelor mari sau cu un grad ridicat de risc.
Daca in cazul cimentului sau al altor materiale de constructii cresterea cererii incepe sa fie acoperita prin sporirea productiei, acoperirea lipsei unui numar suficient de arhitecti pentru a face fata pietei este deficitara.
"Nu avem suficienta forta de munca specializata in acest domeniu. Ca sa-i angajam trebuie ori sa ii platim mai bine decat concurenta, ori sa ii luam ca debutanti si sa-i crestem noi. Problema este ca se poate intampla sa-i crestem pentru ca dupa aceea sa plece in alta parte", explica Sorin Gabrea, de la firma de arhitectura Western Outdoor. Centrul de "productie" al arhitectilor este facultatea. Nivelul locurilor de la facultatile de arhitectura nu a inregistrat, in medie, evolutii deosebite in ultimii ani, in ciuda exploziei pietei de constructii. Specializarile vedeta, cele spre care se indreapta marea majoritate a tinerilor, au ramas stiintele economice, informatica sau dreptul. In acelasi timp, universitatile cu profil politehnic scot pe piata generatii din ce in ce mai restranse de ingineri. Un impediment important in dezvoltarea pietei de profil este si mentalitatea arhitectilor romani, care prefera sa lucreze pe
