Sunt cazuri când personalitatea unui cineast îşi pune în asemenea măsură amprenta asupra "produsului finit" încât de la debut numele său trece cu uşurinţă barierele notorietăţii. Sunt cazuri când personalitatea unui cineast îşi pune în asemenea măsură amprenta asupra "produsului finit" încât de la debut numele său trece cu uşurinţă barierele notorietăţii. Printre cei care se impun cu prioritate atenţiei în acest sens se numără regizorul american Todd Field, a cărui filmografie se rezumă deocamdată la numai două opere. Prima, drama de familie "În dormitor" (In the Bedroom), datând din 2001, a pus în lumină o scriitură cinematografică pe cât de sensibilă pe atât de originală, aceleaşi caracteristici regăsindu-se şi în al doilea şi cel mai recent film al său, "Mici copii" (Little Children). Este ecranizarea - superbă - a romanului omonim de mare succes al lui Tom Perrotta, care este şi coscenarist, alături de Field. Şi de data aceasta este vorba tot de o dramă de familie, filmul propunându-şi să descifreze raţiunile disfuncţionalităţii vieţii de cuplu şi ale infidelităţii conjugale. Ce pare mai inocent decât zbenguiala unor copii pe terenurile de joacă sau în bazinele de înot ale unei mici comunităţi, sub privirile atente ale mămicilor lor? În spatele acestui tablou idilic se ascund însă întâmplări inavuabile. Sarah, una dintre tinerele mămici, o fiinţă cu preocupări mai elevate - are un masterat în literatură - îşi iroseşte viaţa alături de un bărbat mai în vârstă care se ocupă cu marketingul, iar în timpul liber urmăreşte cu deliciu programele porno pe internet. Ea va avea o aventură cu un fost sportiv, singurul bărbat care, printre atâtea femei, îşi aduce copilul la joacă. Şi el este pradă insatisfacţiilor, a căzut de două ori la examenul de licenţă pentru avocatură şi trebuie să stea acasă şi să aibă grija progeniturii, în timp ce soţia sa, Kathy, autoare de filme