Muzeul de Arta din Craiova gazduieste, in doua dintre salile sale, o expozitie de pictura a lui Marin Sorescu, una dintre marile surprize ale acestei editii. Curatorul expozitiei este criticul de arta Florin Rogneanu, directorul muzeului. Desi vernisajul expozitiei a avut loc in urma cu o saptamâna, zeci si sute de vizitatori continua sa intre in Palatul „Jean Mihail“ si sa contemple lucrarile de arta plastica realizate de poetul, eseistul, prozatorul si dramaturgul Marin Sorescu. In cele doua sali sunt expuse 39 de lucrari, majoritatea executate in ulei pe pânza si doar câteva in ulei pe carton. Denumirea unor lucrari, neindoielnic, suna a versuri de o autenticitate ireprosabila. Spre exemplificare, iata câteva mostre: „Sa treci peste mare un ou...“, „Ca sa invingi o lume de cristale“, „Peisaj sublunar“, „Lupi si stricnina“, „Darul de nunta: un ou“; „Fereastra spre interiorul lucrurilor“; „Fata de maritat, asteptând apartament la cheie“, „Peisaj cu iesire la calea ferata“, „Autoportret in golf“, „Descoperirea Americii iminente“ etc. Florin Rogneanu considera ca Marin Sorescu, ca orice mare artist, s-a aflat intr-o permanenta lupta cu timpul, ca s-a simtit „sugrumat“ de constrângerile temporale care nu l-au lasat sa isi „aseze“ placerile, neoferindu-i timp sa descifreze in profunzimea pe care ar fi dorit-o „conturul“ lucrurilor. Criticul afirma ca marele disparut, dupa propria-i marturisire, s-a lasat acaparat de imperiul unei lumi nevazute, aceea a cuvântului, in timp ce „intârzierile“ sale in fata sevaletului au fost mult prea rare fata de ce si-ar fi dorit. De asemenea, Rogneanu constata ca pentru Sorescu, pictura era „ca o durere imediata“, ca „o meserie“ ce „trebuie invatata si uitata de mai multe ori, pâna dai de tine“. Astfel, criticul ii descopera „haloul“ existentialist: „Crezul acesta artistic al lui Marin Sorescu ne dezvaluie o fire problematica, o fire ca