Gigantii spanioli de pe piata de consultanta in proiecte de infrastructura considera ca piata romaneasca este una dintre cele mai fierbinti piete de desfacere pentru astfel de servicii.
Unul dintre cele mai importante motive pentru care avem o piata atat de atractiva este ca in celelalte state, mai ales in cele din vestul Europei, lucrarile de mare anvergura s-au terminat si mai sunt disponibile doar cele de intretinere, in timp ce Bulgaria, care a devenit membra UE odata cu noi, dispune de fonduri mult mai mici. "Odata aderata, Romania are acces la fondurile structurale, care sunt mult mai mari decat cele de preaderare. Ele sunt de aproximativ 3-4 ori mai mari, ceea ce inseamna o piata de 3-4 ori mai mare pentru noi", spune David Martinez Vallbona, managerul sucursalei din Romania a Inocsa.
Semnarea tratatului de preaderare la Uniunea Europeana in 1999 a determinat multe companii sa-si intoarca ochii si investitiile spre Romania, pe atunci potentiala piata europeana. Din fondurile puse la dispozitie de UE statului roman, o mare parte au fost directionate spre infrastructura, considerata un "must" pentru dezvoltarea economica de oriunde.
Companiile care au intrat atunci pe piata romaneasca au in continuare o paine buna de mancat din lucrarile de infrastructura, mai ales ca fondurile de preaderare au fost inlocuite acum, de cand suntem membri UE cu drepturi depline, cu cele structurale. Regulile jocului s-au schimbat si ele insa. Daca pana in momentul aderarii fondurile care veneau de la UE erau supravegheate atent de la Bruxelles, de la licitatii pana la predarea obiectivului, fondurile structurale sunt considerate acum in mod oficial ca fiind banii Romaniei, deci managementul lor apartine, cu responsabilitatea de rigoare, statului roman. UE va verifica doar la urma situatia si va trage linie. Mai mult decat atat, proiectele din fon
