Sa eliminam orice îndoiala înca de la început: acest text, desi tenteaza obiectivitatea, este unul partinic, fiind scris întru apararea si justificarea (subversiva) a lui Basescu. O spun pentru ca nu cumva, fara voia mea, sa-i pacalesc pe adversarii presedintelui de azi al Romaniei si sa-i fac sa citeasca cu ochi nevinovati randurile de mai jos. De ce e bine sa evitam textele enervante M-am simtit dator sa fac o asemenea precizare din mai multe motive: 1) Timpul tuturor a devenit mai scurt si mai pretios ca altadata si n-as vrea sa si-l piarda cineva inutil, citind idei si argumente cu care nu va fi de acord din principiu. 2) Am remarcat ca într-o discutie polemica aproape nimeni nu-si asculta vreodata adversarul (de multe ori am avut impresia ca, atunci cand doi oameni polemizeaza, cel care tace nu aude de fapt decat un zumzait monoton, în timpul caruia îsi pregateste frazele de atac). Asadar, n-are sens sa ne amagim ca dialogam. 3) Acest text nu va convinge pe nimeni dintre cei care nu sunt deja convinsi. Eventual, pe cativa nehotarati. Nu e un caz singular: multe dintre textele, discursurile si polemicile scrise, vorbite sau televizate nu au nici un obiect - preopinentii vin si pleaca la fel cum au venit. 4) Daca asa stau lucrurile (si cred ca într-adevar stau asa), atunci singurul rezultat evident al acestor luari de pozitii - pe langa inevitabilul antrenament discursiv - este unul emotional: castigi simpatia celor din tabara ta si îi enervezi pe cei din taberele celelalte. De fapt, asta e si esenta polemicilor cu poleiala juridica si etica din spatiul politic romanesc de azi: puremotionala. Nimeni nu asculta, nimeni nu se lasa convins, însa toti se enerveaza unii pe altii. Apelul intelectualilor maniheisti La începutul lunii februarie, a fost facut public un apel semnat de cateva zeci de nume sonore ale vietii intelectuale din Romania, dintre care majoritatea su