Existenta unor asemenea institutii onorabile ca la Tansa, Tatarusi, Romanesti si Mogosesti seamana a eroism, dar e, de fapt, normalitatea dupa care tinjim cu toti. Gindim, actionam si ne exprimam numai in termeni "extraordinari". "Normalitatea" e o categorie, daca nu ignorata cu totul, marginalizata in registrul adresabilitatii si actelor noastre cotidiene. Biografiile tacute, care nu pot aparea la televizor pentru ca nu au nimic scandalos in ele, nimic bun de audienta, sint condamnate la uitare. Toata energia gaunoasa degajata, atmosfera irespirabila a tifnei si tupeului trec printr-un apogeu al vizibilitatii. Cu perceptiile distorsionate de spectacolul monden, nu mai sintem capabili sa observam oamenii obisnuiti. In ordinea prezentarii, iata-i: Constantin Popa (Tansa), Aurica Gorcioaia (Tatarusi), Ioan Stegariu (Romanesti) si Maria Heretiu (Mogosesti).
Nu sint vedete, "doar" profesori. Simpli, undeva, la tara, in locurile din care romanii incearca din rasputeri sa fuga. Reporterii "Ziarului de Iasi" i-au descoperit pe formatorii de minti si caractere mergind pe drumurile desfundate ale judetului, auzind ca pe acolo se petrece ceva ce iese din regula blatului social. Generatii de matematicieni, nu oricare, ci olimpici, aparute din neant, intre sezoanele de prasit si cules porumbul. Nu sint exceptii, genii, ci copii formati de citiva dascali care nu vor sa invete ca treaba poate fi facuta fara responsabilitate.
Cind onorabilitatea academica de la universitatile iesene are de suferit in urma fabricilor de "doctori" si "licentiati", unde profesorii au devenit colectionari de cursuri, in detrimentul oricarei calitati; in timp ce aranjamentele cu posturi in invatamint sint regula anuala iar "dreptul pentru domn' profesor" s-a impamintenit la unele facultati; cind planeaza acuzatii cu trafic de diplome false, iar alternativele private sint scoli de tepuit stude
