In mod incredibil pentru o tara europeana - nu neaparat membra aUE, dar europeana si nu bananiera, fosta coloniala de prin Africa -, in Romania legile au ajuns sa fie facute nu de reprezentantii statului, asa cum este acesta, bun sau rau, ci de exponentii unor grupuri private, prin interventii la scena deschisa si nu doar prin presiuni, zise de lobby, in culise. Nu trebuie sa fii analist politic, economic, fiscal sau financiar pentru a sesiza - si nu trebuie sa fii deoarece se vede de la o posta - ca asa-numita taxa pentru prima inmatriculare in Romania, introdusa in noua legislatie fiscala, vizeaza, prin diferentierile fabuloase, anormale, in functie de varsta autovehiculelor, nu atat apararea tarii de agenti poluanti, cat mai ales interesele importatorilor de masini noi, toti cu pozitii influente in randurile factorilor de decizie romani, parlamentari sau guvernamentali. La fel, in privinta reglementarilor legale asupra accizarii tigarilor, caz in care au ajuns producatorii straini de tigari din tara sa se certe intre ei din cauza avantajarii unora mai cu mot dintre acestia. Sunt, din pacate, doar doua exemple din multe altele de mai mare sau de mai mica notorietate. Nu cunoastem culisele parlamentare si guvernamentale pentru a aduce in atentie probabil sutele sau miile de cazuri de reglementari legislative sau administrative adoptate de fapt in favoarea unor grupuri de interese si nu doar in numele unor principii ori in vederea solutionarii unor probleme. Aflam insa indirect de astfel de reglementari numai atunci cand, in aplicarea acestor reglementari, se constata ca ele joaca in favoarea unor grupuri de interese, in timp ce problemele reale raman in aer. Nu mai vorbim de noianul de reglementari cu caracter legislativ sau administrativ - precum norme de aplicare, contracte de privatizare, hotarari guvernamentale, ordine ministeriale - care, in executie, te lasa c