Aceasta familie boiereasca din Moldova al carei nume atesta o obarsie greceasca, a intrat in protipendada odata cu cei doi frati, George si Constantin Diamandy, fii ai lui Iancu Diamandy, prefect de Barlad, deputat si senator, si ai Cleopatrei nascuta Catargi.

Pe linie barbateasca, Diamandestii apartineau unuia si aceluiasi trunchi genealogic ca si familiile Iamandi si Emandi, toate trei numele continuandu-se pana in a doua jumatate a veacului XX. Coincidenta - sau poate o anume inzestrare genetica - face ca atat Diamandestii, cat si indepartatele lor rude Emandi, sa fi dat cate un diplomat insemnat: pe Constantin Diamandy, ramas in istorie mai ales prin misiunea sa la Sankt Petersburg, in vremea primului razboi mondial, unde a si fost intemnitat, in imprejurarile revolutiei din 1917 si, respectiv, pe Theodor Emandi, ginere al scriitorului Nicu Gane, ministru plenipotentiar la Belgrad si la Praga. De notat faptul ca dupa intaia conflagratie mondiala, Constantin Diamandy a reprezentat Romania, pentru cativa ani, la Paris.

Fratele lui Constantin Diamandy, George (1867 - 1917), s-a numarat printre socialistii "generosi", a caror retragere din partidul social-democrat (1899) infiintat cu sase ani mai devreme si trecere la liberali a provocat disparitia temporara a PSD. G. Calinescu ii consacra lui George Diamandy, in a sa Istorie a literaturii romane de la origini pana in prezent, un articol detaliat si elogios. Autor dramatic cu desavarsire uitat astazi, George Diamandy a fost un personaj al epocii sale. Din casatoria cu Stefania Simionescu-Ramniceanu s-au nascut doua fiice - Georgeta si Anca (zisa Bizi) - si un fiu, Iancusor, mort tanar. Bizi s-a casatorit cu aviatorul Constantin Cantacuzino, fiul omului politic conservator Mihail G. Cantacuzino si al Marucai nascuta Rosetti-Tetcanu, recasatorita, dupa moartea sotului ei intr-un accident de masina, cu Georg