Cum am fost candva? Traditia din stiintele socio-umane dinaintea celui de al doilea razboi mondial era una cu vocatie internationala. Vechii umanisti romani scriau si publicau in reviste de prestigiu din strainatate, cu predilectie din Franta si Germania. Exista atunci un "orgoliu pozitiv" al profesionistilor romani din stiintele socio-umane de a avea vizibilitate si impact international si, mai ales, de a avea contributii recunoscute la dezvoltarea stiintei si culturii internationale in general, si europene in particular. Spre exemplu, Eliade, Iorga, Maiorescu etc. si-au publicat adesea ideile in limbi de circulatie internationala, ceea ce a avut doua consecinte majore: ideile erau filtrate printr-o grila dura de valori, astfel incat, daca supravietuiau, ele reprezentau cu adevarat contributii romanesti la cultura si stiinta internationala; autorii lor deveneau cunoscuti la nivel international, ceea ce le aducea apoi prestigiu si recunoastere nationala stabila. Scurt si direct spus, aceasta cutuma a dus la integrarea activa a Romaniei in stiinta si cultura internationala. Ce s-a intamplat? Odata cu instaurarea regimului comunist lucrurile s-au schimbat. Din pacate, incepand cu aceasta perioada, profesionistii din stiintele socio-umane din Romania si-au dezvoltat cutuma de a publica mai ales la nivel national si local. Acest lucru s-a datorat probabil si impactului mai mare pe care ideologia comunista l-a avut asupra acestor stiinte, impact care a facut ca productiile stiintifice sa nu poata patrunde in "fluxul principal de informatii" internationale, ca urmare a mixturii aspectelor stiintifice cu cele ideologice. Aceasta a dus la construirea unui set de valori locale, eventuala anvergura internationala nedepasind, de cele mai multe ori, spatiul sovietic. Ideologia comunista, ea insasi de factura socio-umana, a contaminat, asadar, pe scara larga, stiintele socio-uman