România se numara printre cele trei state dintr-un total de 49 de tari care au refuzat sa semneze ieri declaratia privind interzicerea bombelor cu submunitii pâna in 2008, adoptata la finalul unei reuniuni la Oslo. Celelalte doua state sunt Japonia si Polonia. Declaratia a fost adoptata in afara instantelor internationale si in lipsa unor tari-cheie ca Israel si Statele Unite, marii absenti ai reuniunii. Documentul prevede „interzicerea folosirii, producerii, transferarii si stocarii bombelor cu submunitii, care provoaca pagube inacceptabile civililor“. „46 din cele 49 de tari au fost de acord cu aceasta declaratie. Este un progres major si suntem foarte multumiti“, a declarat Raymond Johansen, secretar de stat la Ministerul norvegian de Externe. Johansen a salutat faptul ca tari ca Marea Britanie au decis sa se alieze acestei initiative, contrar oricaror asteptari. Londra, ca si Parisul, a spus initial ca ar fi dispusa sa-si asume un angajament, dar numai in cadrul Conferintei asupra Conventiei ONU privitoare la armele clasice. Guvernul norvegian a avut initiativa acestei conferinte internationale, spunând ca ultima conferinta asupra Conventiei ONU privitoare la armele clasice a fost un esec. Aceasta a avut loc la Geneva, in noiembrie 2006. Opozantii bombelor cu submunitii denunta un nivel inacceptabil de pericol si de suferinta pentru civili. O bomba cu submunitii poate contine pâna la 650 de mici bombe care se imprastie intr-un vast perimetru. Ele ar trebui sa explodeze in momentul impactului, dar nu se intâmpla mereu astfel si de multe ori fac victime dupa câtiva ani de la lansare. Intr-un raport recent, Handicap International a spus ca 98% dintre victimele acestor bombe sunt civili. Potrivit organizatiilor umanitare, este dificil de estimat numarul persoanelor ucise sau ranite de aceste bombe, dar majoritatea sunt de acord ca numarul este de ordinul zecilor de m