A crescut intr-o casa de copii. A fost liderul studentilor de la Academia de Arte din Bucuresti. A fost arestat pentru ca a aparat drepturile studentilor. A fost un detinut incomod pentru ca vroia sa picteze. A facut greva foamei. Tablourile sale au fost arestate. Artistul plastic Constantin Zgambau, caci despre el este vorba, este considerat de cunoscuti un excentric cu suflet mare...
Nascut la Hunedoara in 1956, intr-o familie cu sapte copii, Constantin Zgambau a ajuns la varsta de 9 ani la Casa de Copii din Baia de Cris. Despre viata la orfelinat nu ii face placere sa vorbeasca. "E un subiect extrem de tragic si de dureros! De fapt, 60 la suta dintre cei care ajungeau in casele de copii deveneau abonati ai inchisorilor peste ani. Acolo aveai senzatia ca nu esti bagat in seama. Nu pot sa spun ce m-a salvat pe mine. Poate desenul", afirma artistul.
Spiritul acuarelei
Constantin Zgambau nu isi aminteste cand a inceput sa deseneze: "Habar n-am cand am inceput sa desenez. Imi amintesc ca la casa de copii veneau rechizite. Blocurile de desen erau incuiate intr-un dulap de fier. Aveam mana subtire si reuseam sa o strecor in acel dulap inchis. Luam de acolo blocuri de desen si acuarele si mergeam singur in padure. Acolo am invatat spiritul acuarelei, in padure la Baia de Cris".
De la casa de copii, Zgambau a ajuns la o scoala profesionala din Hunedoara, iar apoi a facut liceul la seral. In tot acest timp, impreuna cu mai multi tineri din oras, a incercat sa puna pe picioare un cerc de desen. Astfel, la prima editie a Festivalului National "Cantarea Romaniei", artistul a castigat premiul intai.
Lozincar la CSH
Dupa ce a terminat scoala profesionala, Constantin Zgambau a ajuns lacatus la Combinatul Siderurgic Hunedoara (CSH), dar nu a lucrat decat putin pe acest post. "Am devenit lozincar, adica cel care scria lozincile
