Tudor Giurgiu mi-a fost amic. Amic, adică un prieten al prietenilor mei apropiaţi, ne mai vedeam pe la vreo petrecere la intervale mari, îl simţeam “pe felie” cu unele videoclipuri şi cu abordarea lui light a unor subiecte grele precum… filmul, îmi plăceau părerile lui despre hiturile cinematografice, mi-a plăcut ce-a făcut la Cluj cu festivalul de film. cred despre el în continuare că este depăşit de funcţia pe care a acceptat-o. că s-a înecat în hîrţoage şi s-a împotmolit în propriile decizii. Că s-a trezit dom’ director. Nu mi-a plăcut felul în care şi-a împletit unele afaceri personale (Transilvania Film) cu TVR, se putea lipsi. nu mi-a plăcut felul în care a înţeles să mintă presa în cîteva împrejurări, legate de intervenţiile lui Tăriceanu în politica TVR sau de transmiterea meciurilor de fotbal (şi-a “amintit” după mult timp că de fapt era într-o mică mare criză de bani). Nu mi-a plăcut că a gasit rezolvarea in ameninţări la adresa angajaţilor, deşi le e şef de ani de zile deja – trebuia să le dea peste nas celor incapabili să facă faţă cerinţelor. nu mi-a plăcut că pe timpul mandatului său “dinozaurii” teveristici şi-au văzut linitiţi de treabă. Nu mi-a plăcut că a luat liniştit banii de la CNC cînd Puiu era luat peste picior de o adunătură de nechemaţi.

Iar acum să trecem pe tărîmul de dincolo, ăla în care nu defilăm neapărat cu principii şi intransigenţă. ce poţi face în locul lui Giurgiu? Te trezeşti de exemplu că ai brusc de negociat cu o Electrică făcută bucăţi după ce se negociase un contract cu Electrica cea mare. Cheltuieli în plus, abonamente în minus. Te trezeşti că singura soluţie este să umbli la taxa TV, cea mai nepopulară măsură. Adică trebuie să te ploconeşti la Guvern, adică trebuie să faci frumos, să fii băiat bun, altfel s-ar putea să nu ţi se aprobe taxa. Mai ai de dat şi un raport pe 2006 acuma repede, o modalitate clasică a pute