Deşi mulţi angajaţi recunosc acest lucru, puţini sunt cei care reclamă agresiunea la instituţiile abilitate Un studiu la nivel naţional privind fenomenul hărţuirii sexuale în Deşi mulţi angajaţi recunosc acest lucru, puţini sunt cei care reclamă agresiunea la instituţiile abilitate Un studiu la nivel naţional privind fenomenul hărţuirii sexuale în România arată că femeile sunt mai mult agresate. Sondajul realizat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE) pe un eşantion de 684 de persoane din Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa şi Bucureşti, în intervalul 9-16 noiembrie 2006, arată că persoanele tinere sunt cele mai expuse hărţuirii sexuale, şi în special femeile între 18 şi 29 de ani. Acestea recunosc mai mult diversele forme ale agresiunii, deşi în ultimii ani nu au fost reclamate la nivelul organizaţiilor abilitate decât patru cazuri. Cultura şi educaţia românilor agresaţi îi fac să nu reclame comportamentele inadecvate la locul de muncă, 34,5% din intervievaţi considerând că hărţuirea sexuală nu are urmări grave. Un procent de 60% din repondenţi ar aştepta întâi să înceteze situaţia decât să se adreseze Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD), Inspecţiei Muncii ori instanţelor judecătoreşti. Cel mai des caz de hărţuire sexuală întâlnit este între şefi şi subordonaţi, dar hărţuirea se regăseşte nu numai între persoane de sexe diferite, ci şi între persoane de acelaşi sex. Calea amiabilă, soluţia pentru rezolvarea problemelor 92% din cei intervievaţi consideră că hărţuirea sexuală trebuie pedepsită legal. În ciuda acestui lucru, atitudini de blamare a persoanei hărţuite se regăsesc la majoritatea repondenţilor. <> , a spus Roxana Teşiu, preşedinte executiv al CPE. Studiul arată că 55% din populaţie declară că există o lege care pedepseşte hărţuirea sexuală. Cele patru cazuri invocate de autorii studiului se referă la plângeri sesizate la CNCD şi