ANTROPOLOGIE CULINARA Pentru a se apara de inexplicabil, de plasmuirile temerilor sale, omul a luptat prin mijloacele materiale si spirituale pe care le-a socotit mai eficace. Astfel a creat masca, un instrument magic, menit sa-l protejeze. Veche de mai bine de 7.000 de ani, masca a insotit dintotdeauna teofaniile Marii Zeite, a fost prezenta in riturile religioase si la obiceiurile carnavalesti.
La Carnavalul de la Prejmer am intalnit unul dintre artistii nostri populari, pe Pavel Lupasc, venit din zona Vrancei, din Nereju, dintr-un tinut in care traditiile romanesti sunt inca pastrate cu sfintenie. Mestesugarul traieste intr-o familie in care bunicul, sotia si fiica sunt artisti populari. El confectioneaza masti rituale si sculpteaza obiecte artizanale in lemn.
Simbol traditional si contemporan In deschiderea carnavalului, artistul popular a expus nenumarate masti de "mos" si de "baba", in cadrul expozitiei "Masca - simbol traditional si contemporan". Pavel Lupasc este incantat sa vorbeasca despre obiceiurile din satul sau, in care masca joaca un rol foarte important: "Specific numai zonei Vrancei este «Chiparusul», un impresionant dans funerar. Cand moare un om de moarte naturala, in momentul de priveghi, se aduna neamurile la casa mortului, iar batranii isi ascund chipul sub aceste masti si initiaza un dans al despartirii, care are rolul sa alunge duhurile rele". Dar masca este folosita si in cadrul obiceiurilor de iarna, unde vatra satului este scena pe care se desfasoara jocurile populare cu masti, spectatorii fiind membrii colectivitatii. «La 1 ianuarie, tinerii mascati pleaca din capul satului cu foc si buciume, mergand pe la fiecare casa. Scopul acestui pelerinaj este alungarea stihiilor si invocarea norocului si a bucuriei.» Mastile realizate de mana lui Pavel Lupasc au ajuns si in cateva tari din Europa, pentru ca "numerosi turisti straini
