Evaluarile facute de noi arata ca banii ar ajunge inclusiv pentru schimbarea tuturor caloriferelor si tevilor din casele oamenilor, plus montajul. Ba chiar ar ramine milioane de euro si pentru eventuale plati compensatorii. CET Iasi detine suprafete imense: 18 ha de teren in Tudor si aproape 140 ha, cu sosea, cale ferata si toate utilitatile, la marginea Iasului, in Holboca.
Am inclus in calcule si creditele pe care Primaria le negociaza acum pentru retehnologizarea CET. Cei de la E.ON Gaz spun ca reteaua ar suporta suplimentarea de consum necesara. Unele orase mari din tara, cum ar fi Baia Mare sau Piatra Neamt, au aplicat deja cu succes acest plan.
Timp de 17 ani, centrala termica a municipiului a functionat ca o adevarata gaura neagra pentru bugetul local. Anual, Primaria a pompat bani in fosta RADET, acum in CET, pentru a nu intra in colaps. Zeci de miliarde de lei au luat drumul reparatiilor la retelele de termoficare si de distributie a energiei termice, contorizarii blocurilor si modernizarii punctelor termice.
Alte zeci de milioane de euro vor fi investite in anii viitori, concomitent cu programul de restringere a activitatii initiat de conducerea CET. Redimensionarea CET I va costa 25 milioane euro. Un credit de 20 milioane euro de la BERD va fi cheltuit pentru modernizarea retelelor secundare. Alte 4,3 milioane euro vor reprezenta contributia CET la acest program.
Inca 7 milioane euro vor veni ca grant de la guvernul elvetian, in special pentru cumpararea de utilaje care sa inlocuiasca fierul vechi din halele CET. Teoretic, peste 20 de ani, zecile de milioane de euro investite in CET ar urma sa duca la reducerea pretului gigacaloriei la 40 de euro, de la circa 50 acum.
De cealalta parte, iesenii vor avea de rambursat, prin taxe si impozite, creditele luate acum. "Ziarul de Iasi" va propune spre dezbater
