Mărţişorul (1 martie) reprezintă sărbătoare tradiţională românească a primăverii, a prospeţimii, a bucuriei, a victoriei binelui împotriva răului. Cu această ocazie femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative (mărţişoare), legate cu un şnur alb-roşu, ca simboluri aducătoare de noroc şi bunăstare. Roşul este considerat culoarea primăverii, iar albul culoarea iernii. Se asociază de obicei flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Tradiţia sărbătorii are o vechime de mii de ani, primele dovezi arheologice datând din vremea Geţilor. Originile obiceiului se găsesc şi în sărbătorile romane în cinstea zeului Marte zeu al fertilităţii şi al vegetaţiei sau în echivalentul acestora din Tracia, sărbătorile în cinstea zeului Marsyas Silen. Femeile dace purtau monezi sau pietricele asociate cu fire de lână roşii şi albe pentru a avea noroc şi un an productiv. Mărţişorul este o tradiţie românească veche de peste 2000 de ani. Cele mai vechi dovezi ale acestei sărbători au fost descoperite de arheologi la Schela Cladovei, Mehedinţi. Mărţişorul este format din două şnururi împletite asemenea ADN-ului. Roşul înseamna iubirea, iar albul divinitatea. Sărbătoarea Mărţişorului simbolizează renaşterea vieţii, reîntoarcerea la viaţă. Există cercetători care cred că e vorba despre reîntoarcerea la viaţă după Potopul Biblic.

Un oraş invadat de mărţişoare

Comercianţii au invadat centrul Târgu-Mureşului încă de acum două zile. Zeci de tarabe încărcate cu mărţişoare, flori, cutiuţe muzicale şi lumânări îşi aşteaptă cumpărătorii. Aşa cum era de aşteptat, unora le merge bine, iar altora mai puţin. Cei din urmă se plâng că tradiţia se pierde, în special în rândul generaţiei tinere care "nu mai ştiu ce înseamnă a oferi un mărţişor". Oferta e variată, iar preţurile sunt în general îngăduitoare cu buzunarul oamenilor. Poţi găsi un mărţişor mai modest cu