Asigurarea securităţii energetice a ajuns un subiect la ordinea zilei în ţările UE, care se simt tot mai vulnerabile în acest domeniu. Expresia „energie nucleară“ este tot mai des pronunţată în discursurile de la Bruxelles. Dar dacă la nivel oficial decizia este deja luată, în råndul cetăţenilor europeni există încă mari temeri legate de electricitatea produsă în centralele nucleare. Justificările oficiale sunt cåt se poate de realiste. În timp

Asigurarea securităţii energetice a ajuns un subiect la ordinea zilei în ţările UE, care se simt tot mai vulnerabile în acest domeniu. Expresia „energie nucleară“ este tot mai des pronunţată în discursurile de la Bruxelles. Dar dacă la nivel oficial decizia este deja luată, în råndul cetăţenilor europeni există încă mari temeri legate de electricitatea produsă în centralele nucleare.

Justificările oficiale sunt cåt se poate de realiste. În timp ce preţurile petrolului şi gazelor naturale se menţin la cote ridicate, consumul Uniunii creşte cu aproape 2% pe an. Dar să adăugăm la acest context instabilitatea din ţările furnizoare de combustibili clasici, rivalităţile geopolitice şi recrudescenţa naţionalismului. Să mai trecem pe listă conştientizarea tot mai acută a faptului că resursele existente nu vor dura o veşnicie, plus deciziile de înăsprire a măsurilor de protecţie a mediului. Iată de ce producerea de energie nucleară se arată ca fiind soluţia cea mai convenabilă. În timp ce state precum Franţa şi Lituania au ajuns să producă 78,5%, respectiv 70% din energia electrică în centrale nucleare, există şi ţări ca Austria, Grecia sau Irlanda care nu au centrale nucleare în funcţiune.

În Romånia, energia nucleară a atins anul trecut o pondere de 9% din totalul energiei electrice, însă aportul ei se va dubla în acest an. „Unitatea 2 de la CNE