Un studiu dat astazi publicitatii de Societatea Academica din Romania (SAR) explica in ce constau diferentele intre cele formele de vot uninominal aflate in aceste zile in dezbaterea opiniei publice si a clasei politice.

In primul rand este vorba de votul majoritar in doua tururi de scrutin, similar alegerilor locale pentru primar. Potrivit SAR, aceasta formula are avantajul ca asigura majoritati clare in Parlament, dupa modelul Frantei. Cu aceasta formula, partidele care intrunesc in prezent sub zece la suta din voturi risca sa nu mai intre in parlament sau sa obtina o reprezentare mult mai slaba decat la ora actuala.

Cu aceasta formula de vot exista si riscul ca migratia sa fie stimulata. Cei alesi direct de electorat se vor considera posesorii votului popular, devenit un capital pe care il pot pune intr-o valiza si duce la alt partid. Azi, spune SAR, primarii migreaza de peste doua ori mai mult decit parlamentarii alesi pe liste.

SAR propune si o posibila intrebare la referendum pentru acest tip de vot: Sinteti de acord sa va alegeti reprezentantul pentru Senat, ca si pe cel pentru Camera, votind direct in circumscriptii uninominale, si nu pe liste, in doua tururi daca nici un candidat nu intruneste majoritatea din turul intii?

Cea de-a doua formula examinata de SAR este un vot mixt. Are avantajul ca pastreaza o proportionalitate decenta, si ca jumatate din locuri se distribuie uninominal. Are dezavantajul ca tot partidul stabileste candidatul, si ca circumscriptiile sint formate din regiunile de dezvoltare, niste fictiuni statistice fara identitate. Cu aceasta formula, jumatate din locuri se pun tot pe liste. Ca si in sistemul precedent, riscul migratiei e mai mare ca astazi. O intrebare de referendum ar suna cam asa: Sinteti de acord sa alegeti jumatate din cei care va reprezinta in Parlament prin vot direct uninominal, iar jumatate