- Politic - nr. 41 / 1 Martie, 2007 Iata o intrebare la care raspunsurile pot fi diferite. Personal, inclin sa cred ca Traian Basescu nu-i un fricos. L-am putut cunoaste, timp de patru ani, pe vremea in care Camera Deputatilor se afla in cladirea vechiului Parlament din Dealul Mitropoliei, PD-ul de atunci (1992-1996) fiind cu un rand in spatele parlamentarilor PUNR. L-am apreciat mai ales atunci cand a renuntat la imunitatea parlamentara pentru a se supune unei anchete. Asta era pe vremea in care el era doar un parlamentar. De atunci Traian Basescu s-a schimbat foarte mult. Azi, Traian Basescu este presedintele Romaniei. Calitate in care, ieri, 28 februarie, era chemat sa dea socoteala, intr-un fel, in fata Parlamentului care i-a devenit ostil (dovada si votul impotriva ministrului Justitiei, Monica Macovei, si a Ordonantei DIICOT), si a tarii. De data aceasta, refuzul invitatiei de a participa la sedinta in plen a Camerei Deputatilor si Senatului, cu toate ca are acest drept, conferit de Constitutia pe care a jurat s-o respecte, dar n-a facut-o, are la baza cu totul alte motive, plecand dintr-un orgoliu nemasurat al domnului Basescu, cel care se vrea si presedinte, si premier. De data aceasta, contrar obiceiului, prefera sa taca, si, inainte de eleganta si echilibrul necesare, dominate de ingrijorare, semnificativa pare hotararea si ambitia presedintelui de a participa la sedinta de guvern. Cum se explica, oare, hotararea aceasta intempestiva a sefului statului, stiut fiind ca, pana azi, nu l-a interesat, deloc, Guvernul. Pare, insa, subit interesat de acesta, Executivul de la Bucuresti, tocmai in ziua in care in Parlamentul Romaniei erau demarate procedurile de suspendare a lui, eveniment politic deosebit de important. De ce presedintele a decis sa participe tocmai la o sedinta a Guvernului, intorcand spatele Parlamentului, considerata cea mai importanta instituti