Solicitarea presedintelui Basescu de initiere a referendumului privind votul uninominal a "cazut", ieri, in Parlament, din cauza ca nu s-a intrunit numarul suficient de voturi "pentru". De fapt, doar doua voturi au lipsit, pentru ca aceasta solicitare sa fie aprobata de Parlament. O aprobare care nici macar nu era obligatorie pentru ca referendumul sa fie pus in practica, dar care constituia, orice s-ar spune, un exercitiu de sinceritate pentru parlamentari. Un exercitiu pe care foarte multi parlamentari l-au cam fentat, in primul rind prin absenta. Apoi, prin nehotarirea de care au dat dovada: ba ca voteaza, ba ca nu voteaza. Prinsi intre ciocan si nicovala, intre ceea ce astepta electoratul de la ei si propriile interese, parlamentarii PSD, PC si PNL au trecut de la un "nu" hotarit aprobarii solicitarii, exprimat inainte de sedinta celor doua camere, la un "da" cu jumatate de gura, atunci cind a venit vremea votului propriu-zis, care s-a facut, culmea, nominal. Scaldind-o la inceput cu "nu votam, pentru ca e inutil un referendum pe aceasta tema, dat fiind ca toata lumea vrea vot uninominal si ca oricum exista proiect de lege in acest sens depus la Parlament", deputatii si senatorii, cu exceptia celor de la PRM si UDMR, au votat "pentru". Dar multi dintre ei au lipsit de la sedinta comuna, pe motiv ca nu ar fi nevoie de votul a jumatate plus unu din numarul total al parlamentarilor, ci doar de votul majoritatii celor prezenti. In realitate, chiar era obligatoriu votul a jumatate din numarul total al senatorilor si deputatilor, asa ca aprobarea solicitarii presedintelui pentru votul uninominal n-a trecut de Parlament. Un rezultat de fapt previzibil, tinind cont de intentiile reale ale majoritatii parlamentarilor care, desi pozeaza in adepti ai votului uninominal, fug de acesta ca dracu' de tamiie. Cum altfel s-ar putea explica faptul ca, desi exista depus, inca de ac