De cativa ani, istoria stangii marxiste europene are o noua carte de referinta. Teza sa centrala este enuntata in titlu. Forging Democracy: the History of the Left in Europe a lui Geoff Eley isi propune sa arate ca, dupa ce constitutionalismul liberal a devenit un fapt general acceptat in Europa Occidentala in perioada 1850-1870, familia politica a stangii a actionat ca principal motor al democratizarii. "Forjarea" democratiei sub presiunile partidelor de stanga a cuprins atat extinderea drepturilor politice, cat si introducerea treptata a celor sociale, atat eliminarea discriminarilor legislative, cat si lupta permanenta impotriva excluderilor practicate la interstitiile dintre clase, grupuri culturale, rase sau sexe. Vreme de un secol, deci pana in anii 1970, explica Eley, "socialismul a fost intotdeauna nucleul stangii, iar stanga a fost intotdeauna o entitate mai cuprinzatoare decat cea a socialismului". Ajuns la maturitate catre sfarsitul acelei epoci, istoricul atesta cu propria experienta de viata ca eforturile curentului politic animat de viziunea teoretica marxista nu au fost sterpe: mai mult decat un intelectual pentru care intalnirea si dialogul permanent cu marxismul au fost determinante, el se recomanda ca un "copil al statului bunastarii", de ale carui vaccinari gratuite a beneficiat si caruia i-a "baut sucul de portocale si laptele distribuit zilnic la scoala". Recunostinta pentru sistemul politic ce i-a transmis acest sentiment de securitate si demnitate il indeamna deci pe universitarul american educat in ambianta Angliei laburiste sa restituie cu generozitate, intr-un tom impresionant ce debuteaza cu 4 pagini de multumiri si se incheie cu 93 de pagini de bibliografie, cariera istorica a marii traditii militante ce trebuie creditata ca principalul sau artizan. Geoff Eley se bucura de o reputatie bine consolidata de iconoclast. Sau, cum se spune cu un